Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca – prima secție în aer liber a unui muzeu din România – își îmbogățește patrimoniul cu o piesă de o valoare istorică și simbolică deosebită. În această vară au început lucrările pentru aducerea și reconstrucția primei case evreiești din colecția sa.
Originară din localitatea Cămărzana (Țara Oașului), gospodăria este un exemplu rar și valoros de arhitectură vernaculară (tradițională, specifică locului) și vine să completeze o bucățică importantă și insuficient reprezentată din istoria multiculturală a Transilvaniei.
Progres rapid: De la fundație la acoperiș, în doar o lună
Șantierul a fost deschis în luna iunie, iar grație unei echipe multidisciplinare de arhitecți, specialiști în conservare și meșteri populari, structura principală a fost deja finalizată.
| Etapa de lucru | Stadiu proiect (Iulie 2026) |
| Pregătirea terenului | Finalizată (lucrări de terasament și hidroizolații) |
| Structura de rezistență | Finalizată (montajul fundațiilor și al bnelor de lemn) |
| Acoperișul | Finalizat (realizarea șarpantei și montarea țiglei) |
| Finisajele interioare & exterioare | În desfășurare (urmează tencuielile tradiționale pe bază de pământ) |
Toate lucrările de dulgherie sunt realizate de o echipă de meșteri recunoscuți din Rona (Maramureș), coordonați de Gheorghe Tifrac, care folosesc exclusiv tehnici și materiale tradiționale pentru a respecta cu strictețe normele de conservare istorică. Coordonarea întregului proiect este asigurată de artistul Florin Adrian Marc, în calitate de manager de proiect.
Mai mult decât un muzeu: Un monument dedicat memoriei
Proiectul nu reprezintă doar o simplă salvare a unui monument de arhitectură din lemn. Acesta are o puternică încărcătură simbolică și educativă, fiind inițiat la propunerea reputatului artist israelian de origine română Belu Simion Făinaru, cu sprijinul Asociației „Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca.
Gospodăria din Cămărzana va găzdui o instalație artistică contemporană, concepută special de Făinaru pentru a omagia memoria evreilor din nordul Transilvaniei deportați și exterminați în lagărul de la Auschwitz.
O sinergie între trecut și prezent
Prin acest demers, Parcul Etnografic din Cluj reușește să îmbine perfect conservarea patrimoniului material cu o dimensiune memorială profundă, oferind vizitatorilor o lecție vie de istorie și toleranță.
Proiectul a prins viață printr-o colaborare strânsă între mai multe instituții de cultură, fiind sprijinit direct de Muzeul Județean Satu Mare (în administrarea căruia se afla inițial casa), Academia Română, Rețeaua Națională a Muzeelor din România și Comunitatea Evreilor din Cluj-Napoca.
În perioada următoare, după finalizarea tencuielilor pe bază de pământ și amenajarea curții exterioare, ineditul ansamblu va fi integrat oficial în circuitul de vizitare al Parcului Etnografic din Hoia.
